SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE FILIALA 1 NEAMŢ
Piatra Neamţ, str. Durăului nr. 9 (sediul filialei A.N.C.M.R.R.); Telefon fix: 0233/243253; mobil: 0740/660337
Nr. 01 din 19.02.2010
M E M O R I U L
CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ DIN GARNIZOANA ŞI JUDEŢUL NEAMŢ
CĂTRE GRUPUL DE PARLAMENTARI AI JUDEŢULUI NEAMŢ
Domnilor senatori şi deputaţi,
Pe fondul crizei economico-financiare globale şi al frământărilor politice interne generate de avalanşa campaniilor electorale, din ultimii ani, situaţia economică şi social-politică a ţării s-a degradat continuu. Discursurile populiste, iresponsabil concepute şi rostite în campaniile electorale, au avut ca efecte învrăjbirea claselor şi categoriilor sociale, asmuţirea unora împotriva celorlalte şi au transformat ţara într-un autentic teatru de război, în care, toţi se luptă cu toţi. În conflictul generalizat dintre categoriile sociale, dintre salariaţii şi pensionarii proveniţi din diferite medii socio-profesionale, a fost atras si personalul militar, atât cel activ, dar mai ales cel din rezervă.
Cu contribuţia majoră a Primului Ministru al Guvernului României, Ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a altor politicieni şi a unei “armate” de aşa-zişi analişti, comentatori şi formatori de opinie aserviti puterii, împotriva militarilor a fost declanşată o adevarată cruciadă, cadrele militare active şi în rezervă fiind etichetate ca “salariaţi şi pensionari de lux”, cu salarii şi pensii “nesimţite”. Ca urmare a acestui discurs, armata, instituţie fundamentală a statului de drept, situată constant pe locul doi în topul de încredere în instituţiile statului, a ajuns să fie blamată, stigmatizată şi pusă la zid.
Campania de denigrare a armatei şi slujitorilor ei, profund nedreaptă şi nocivă, are ca scop deturnarea atenţiei opiniei publice de la adevăratele probleme ale societăţii, de la neputinţa guvernanţilor de a gestiona corespunzător situaţia economico-socială a ţării, precum şi de a amputa drepturile personalului militar, activ sau în rezervă.
Lipsa reacţiei din partea conducerii M.Ap., dar mai ales din partea Comandantului Armatei(Preşedintele României), a favorizat dezbaterile şi aprecierile denigratoare în toate mediile socio-profesionale şi la nivel de microgrup.
“Poporul”, în ignoranţa sa, condamnă pe cei, care au avut un cod al muncii specific(special), respectiv - Regulamentul ordinii şi disciplinei militare - şi care, numai datorită discursului populist, demagogic al premierului şi altor lideri politici au ajuns în sistemul unic de salarizare şi de pensii şi la blamul public, în timp ce adevaratele probleme ale ţării, ascunse cu dibacie opiniei publice, nu trezesc nici o reacţie riguroasă “maselor amorţite”. Este trist şi dezamăgitor faptul că personalul militar activ şi în rezervă a ajuns să cerşească drepturile ce li se cuvin după o viaţă şi carieră plină de riscuri si privaţiuni. Se pare ca memoria unor lideri politici este mult prea scurtă, uitând sau eludând, cu bună ştiinţă, contribuţia personalului armatei la dezvoltarea societaţii româneşti, atât în perioada de dinainte de 1989, cât şi după.
Instituţia militară este prima şi unica instituţie a statului care a facut cu adevarat o reformă reală, în timp ce celelalte instituţii abia acum îşi pun problema, ce şi cum să se reformeze. Din 1996 până în 2006, armata şi-a redus efectivele cu peste 320.000 posturi (aproximativ 60% din efectivele anului 1989). Urmare a acestei “nemiloase reforme”, foarte mulţi militari (marea majoritate între 35-45 ani) au fost nevoiţi să părăsească sistemul, cu speranţa că statul, prin legislaţie adecvată, le va asigura protecţia necesară, facilitându-le reinserţia pe piaţa muncii. Din păcate, generozitatea statului avea să ţină până la sfârşitul anului 2009, când, prin controversata Lege 329/2009, le-a întors spatele şi din nou le-a luat dreptul la muncă, interzicând cumulul pensiei, cu salariul.
În perioada premergătoare aderării la N.A.T.O., armata română a participat cu trupe în teatrele de operaţiuni militare pe două continente, atragând aprecierea si respectul liderilor militari şi politici ai lumii, pentru modul exemplar de îndeplinire a misiunilor şi de comportare.
Drept răsplată, la sfârşitul anului trecut, militarii din teatrele de operaţii din Irak şi Afganistan au fost “ răsplătiţi ” cu reţinerea din soldă a sumei aferente celor 10 zile concediu fără plată, impus de guvern. Numai Guvernul BOC putea să oprească acţiunile militare pe perioada cât militarii au fost trimişi în concediu, pe front şi fără plată. ĂSTA DA GUVERN, AŞA CINISM MAI RAR .
Fără a cunoaşte legile şi reglementările specifice organismului militar, drepturile şi obligaţiile personalului ce-l încadrează, este greu, dacă nu imposibil, chiar şi primului ministru, ca să nu mai vorbim de “oastea cea mare” a analiştilor, comentatorilor politici şi altor figuranţi, servitori ai regimului, să emită judecaţi de valoare privitoare la domeniul militar.
Dreptul militarilor la pensie şi cuantumul acesteia este dobândit legal, în baza unor legi şi nu în urma unor abuzuri, de natura celor practicate azi de actuala putere executivă. Proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice, înaintat recent Parlamentului, este o continuare a practicii Guvernului Boc de încalcare a drepturilor constituţionale ale unor categorii de cetăţeni. Guvernul se lansează într-o aventură politică iresponsabilă, vizând un atentat anticonstituţional prin modificarea naturii şi ştirbirea unui drept câştigat în temeiul legii şi garantat prin Constituţie, dreptul la pensie. A afirma, că dreptul la pensie nu este legat de cuantumul acesteia, înseamnă a-l goli de conţinut, adică tocmai de modul de calcul şi de valoarea ei. Conform acestei gândiri bolşevice şi totalitariste, oricine se află la guvernare poate încalca principiul constituţional al neretroactivităţii unei legi, emiţând legi noi, în baza cărora se anulează, se naţionalizează ce s-a câştigat anterior. La intrarea în sistem am acceptat, conştienţi, rigorile şi riscurile profesiei dar şi drepturile aferente acestora. Nu am semnat nici o convenţie, potrivit căreia să fim de acord cu retroactivitatea legilor ce privesc organismul militar, chiar şi în situaţii de criză.
Alarmaţi, revoltaţi şi scârbiţi de modul în care nişte incompetenţi şi iresponsabili oameni politici lansează atacuri directe, josnice şi mincinoase la adresa unei categorii socio-profesionale cu înalte virtuţi morale, extrem de disciplinată şi tolerantă, am decis să ne adresăm dumneavoastră, cu rugămintea , să interveniţi în Parlamentul României pentru a repune Armata în drepturile şi la locul ce i se cuvin în societate şi pentru prezervarea drepturilor personalului militar, consfinţite prin legislaţia în vigoare.
Demersul nostru, pentru prezervarea actualului sistem de pensii, se întemeiază pe următoarea argumentaţie:
1. Sistemul pensiilor militare din România, de la 1829 încoace, nu a fost şi nu este “sistem contributiv”. Conform art.5, aln.(2)/Legea 164 din 2001, “fondurile necesare pentru plata pensiilor militare se asigură de la bugetul de stat şi nu de la bugetul asigurărilor sociale “;
2. Militarii nu şi-au desfăşurat activitatea pe baza Codului muncii civil. Au avut, în schimb, un cod al muncii mult mai dur, - Regulamentul ordinii şi disciplinei militare -, mult mai restrictiv decât Codul muncii civil(în serviciu 24 din 24 de ore, fără drept de a face parte sau a deţine afaceri private, fără drept de asociere şi de a face politică etc.);
3. Armata nu are pensionari, are cadre militare în rezervă, cu obligaţii specifice faţă de societate, rezultate din acest statut. Militarii în rezervă constituie baza planurilor M.Ap. pentru intervenţie în diferite situaţii. Ei sunt şi rămân sub jurământ faţă de patrie până la trecerea în eternitate;
4. Militarii au primit solde, nu salarii, şi nu au contribuit, nici macar în forma disimulată, prin bugetul de stat, la fondul asigurărilor sociale;
5. Pensiile militare sunt calculate în procent de 60% din media soldei lunare de baza a ultimelor şase luni şi nu include nici un spor, aşa cum binecuvântează unii “specialişti” din ministerul muncii;
6. Actualul sistem al pensiilor militare este un sistem ocupaţional, ca în majoritatea ţărilor membre N.A.T.O. El a fost gândit şi elaborat în conformitate cu prevederile Tratatelor de aderare şi stabileşte principii similare cu cele din ţările occidentale pe toate domeniile de activitate militară, inclusiv în domeniul pensiilor. Metodologia specifică de calcul a pensiei nu se bazează pe principiul “contributivităţii”, acesta nefiind adecvat armatei, instituţie cu structură ierarhică riguroasă, constrângeri şi restricţii, specifice numai profesiei militare. Legea 164/2001, la art.2 prevede: ”pensiile militare acoperă riscurile activitaţii militare precum şi pierderile de venituri”. Nu se menţionează aici de contributivitate, unicitate şi egalitate proletară;
7. Recalcularea pensiilor militare, în plată, la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 aln.(2) din Constituţia României, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Actualele pensii de serviciu au fost acordate în baza unor legi ale statului român, în vigoare la momentul calculării. Recalcularea acestor pensii înseamnă încălcarea de către stat a propriei legislaţii, iar modificarea ei retroactiv are repercursiuni asupra caracterului statului de drept;
8. În marea majoritate a statelor membre N.A.T.O. şi U.E., dreptul la pensie de serviciu al personalului din forţele de apărare şi ordine publică este reglementat prin legi ocupaţionale iar în unele state(foarte puţine la număr), printr-un capitol distinct, cu prevederi exprese referitoare la specificul activităţii militare, în legea sistemului public de pensii. Cu gândirea revolutionară a actualului premier şi a “sinistrului muncii” am ajuns de râsul Europei şi nu numai. În timp ce militarii N.A.T.O. au legi speciale de salarizare şi pensionare, militarii români au salarii şi pensii unice, civile.
Adoptarea legii pensiilor, în actuala formă, ar fi o gravă eroare. Reamintim guvernanţilor, că în România, ca în oricare altă ţară din lume, profesia militară nu este una oarecare. Militarii au prestat activitate nenormată, fiind supuşi interdicţiei de exercitare a drepturilor politice, cu excepţia dreptului de vot, de prestare de activităţi în sfera privată, de a avea alte surse de venituri. Au fost mutaţi din garnizoană în garnizoană fără garanţia unei stabilităţi ca să-şi poată întemeia o gospodărie în care să se stabilească după pensionare.
Cerem Guvernului României respect pentru instituţia militară şi pentru membrii săi prin regim juridic echilibrat şi adecvat, de inspiraţie europeană şi nu de capriciile, frustrările şi arbitrariul unor guvernanţi şi lideri politici efemeri. Aderând la N.A.T.O. şi Uniunea Europeană, România şi structurile sale militare au plecat pe un drum fără întoarcere şi din acest motiv considerăm că legislaţia ţării, în domeniu, deja adoptată, trebuie menţinută. Pensia de serviciu a militarilor români nu reprezintă o excepţie de la regula generală internaţională, în materie, nefiind un privilegiu, ci o recunoaştere a privaţiunilor, restricţiilor şi îngrădirilor în drepturi la care militarii sunt supuşi de-a lungul carierei.
Nimic din ce ne aparţine, urmare, a muncii pe care am depus-o în folosul societăţii şi a privaţiunilor la care am fost supusi, atât noi cât şi familiile noastre, nu este negociabil cu cei care întâmplător şi temporar se află azi la guvernare.
Cadrele active şi în rezervă nu mai constituie o “mare mută” şi o masă de manevră la îndemâna politicienilor. Suntem hotărâţi ca la indecenţa şi grosolăniile unor lideri politici să răspundem adecvat.
Nu prin amputarea salariilor şi pensiilor militare va scoate Guvernul BOC ţara din criză. Altele sunt canalele de risipă a avuţiei naţionale, asupra carora trebuie să-şi îndrepte atenţia guvernanţii. “Salariile şi pensiile nesimţite” se află în altă zonă, nu în sectorul militar. A se vedea salariile şi indemnizaţiile clientelei politice, a se vedea triumviratele din fruntea unor agenţii, companii şi alte ”vizuini guvernamentale“ şi limitrofe, a se vedea erorile juridice ale actualului guvern şi costurile suportate de buget pentru stingerea litigiilor provocate.
În speranţa că demersul nostru va găsi audienţa necesară, vă adresăm rugămintea, ca prin intervenţia şi votul dumneavoastră în Parlamentul României, să puneţi capăt situaţiei dezonorante şi umilitoare în care se încearcă să fie adus personalul armatei şi să susţineti menţinerea în vigoare a actualei Legi 164/2001, privind pensiile militare de stat(cu completările şi modificările ulterioare), care se încadrează în pilonul al 2-lea privind schemele ocupaţionale(profesionale), guvernate de Directiva Europeană nr. 86/378/EEC, modificată prin Directiva nr. 97/96 EEC.
În ceea ce ne priveşte, rămânem ferm ataşaţi valorilor democraţiei şi ne rezervăm dreptul de a utiliza gradual toate formele legale ale acţiunii sindicale, în plan intern şi internaţional, pentru ca Armata României (activă şi în rezervă) să acceadă tot mai mult spre aceste valori, nu să oscileze între ele şi terfelirea lor.
Cu deosebită consideraţie,
Preşedintele Filialei 1 Neamţ a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate
Gl. Mr.(r.) Ioan ZĂPOR
